Dia Guard ProtectionSiguranta ta conteaza!

Cerinţe minimale de securitate, pe zone funcţionale şi categorii de unităţi conform HG301/2012
    CAP. I
    Dispoziţii generale
    ART. 1
    (1) Conducătorii unităţilor deţinătoare de bunuri şi valori au obligaţia de a identifica şi stabili zonele funcţionale, corespunzător activităţii desfăşurate, şi de a adopta măsuri necesare asigurării protecţiei vieţii, integrităţii persoanelor şi siguranţei valorilor.
    (2) Zonele funcţionale pentru care este necesară adoptarea unor măsuri de securitate sunt:
    a) zona de acces în unitate şi zona perimetrală;
    b) zona de tranzacţionare;
    c) zona de depozitare;
    d) zona de expunere;
    e) zona de transfer;
    f) zona de procesare;
    g) zona echipamentelor de securitate;
    h) zona de tranzacţii cu automate bancare.
    ART. 2
    (1) Prin zona de acces în unitate se înţelege locul amenajat cu elemente de închidere nestructurale destinate intrării sau ieşirii persoanelor. Căile de acces pot fi dedicate clienţilor, angajaţilor, transferului valorilor sau mixte. Zona perimetrală reprezintă limita fizică a construcţiei, constituită din elemente fixe sau mobile, cum ar fi: pereţi, vitraje sau ferestre.
    (2) Zona de tranzacţionare reprezintă spaţiul în care operatorii manipulează valorile monetare sau bunurile în relaţia cu clienţii.
    (3) Zona de depozitare reprezintă spaţiul special amenajat pentru păstrarea în siguranţă a valorilor monetare ori a bunurilor.
    (4) Zona de expunere reprezintă spaţiul amenajat pentru prezentarea către public, în condiţii de siguranţă, a bunurilor sau valorilor.
    (5) Zona de transfer reprezintă spaţiile prin care se vehiculează valorile între locul de depozitare şi alte zone interioare sau exterioare în cazul transportului.
    (6) Zona de procesare reprezintă spaţiul special destinat şi amenajat pentru prelucrarea, numărarea şi pregătirea pentru depozitare, alimentarea automatelor bancare sau transport al valorilor monetare.
    (7) Zona echipamentelor de securitate reprezintă spaţiul restricţionat accesului persoanelor neautorizate, destinat amplasării, funcţionării sau monitorizării unor astfel de echipamente.
    (8) Zona de tranzacţii cu automate bancare reprezintă spaţiul în care clienţii pot face operaţiuni cu numerar prin intermediul unui automat bancar, care nu presupune existenţa unui operator.
    ART. 3
    (1) Structura subsistemului de alarmare la efracţie este alcătuită din: centrala de alarmă cu tastaturile de operare, elementele de detecţie, echipamentele de avertizare şi semnalizare şi alte componente specifice acestui tip de aplicaţii. Rolul funcţional al subsistemului este de a detecta pătrunderea în spaţiile protejate a persoanelor neautorizate şi de a sesiza stările de pericol din unitate.
    (2) Subsistemul de control al accesului cuprinde unitatea centrală, care gestionează punctele de control, unităţile de comandă, cititoarele, încuietorile sau dispozitivele electromagnetice de acţionare a uşilor, şi are rolul de restricţionare a accesului neautorizat în spaţiile protejate.
    (3) Subsistemul de televiziune cu circuit închis are în componenţă camerele video, echipamentele de multiplexare, stocare şi posibilitatea de vizualizare a imaginilor preluate, în vederea observării/recunoaşterii/identificării persoanelor.
    ART. 4
    Beneficiarii sistemelor avizate sunt obligaţi să încheie contracte de întreţinere periodică cu societăţi licenţiate, care să ateste funcţionarea sistemului conform parametrilor tehnici.
    ART. 5
    (1) Protecţia mecanofizică cuprinde elementele care asigură delimitarea fizică în scopul protejării vieţii şi integrităţii personalului operator sau restricţionării accesului neautorizat la valori.
    (2) Gradul de siguranţă/rezistenţă al elementelor de protecţie mecanofizice utilizate în unităţi se stabileşte proporţional cu cuantumul valorilor protejate şi nivelul de risc determinat, recomandându-se alegerea unei clase de nivel mediu, definită de standardele europene/naţionale de profil.
    ART. 6
    (1) Suprafeţele vitrate exterioare până la o înălţime de 3 metri trebuie să asigure rezistenţa la atacuri manuale, conform standardelor europene sau naţionale în domeniu, iar cele cu ferestre vor fi prevăzute cu gratii metalice care să asigure întârzierea pătrunderii în unitate ori se vor realiza cu deschidere limitată de maximum 10 cm.
    (2) Uşile exterioare trebuie să fie rezistente la atacuri manuale, în scopul întârzierii pătrunderii în unitate, având cel puţin clasa 1 de rezistenţă prevăzută de standardul european sau naţional în vigoare.
    (3) Operaţiunile cu numerar în zonele de tranzacţionare la unităţile financiar-bancare se pot efectua în spaţii amenajate, în care personalul este separat de clienţi prin elemente de protecţie rezistente la acţiunea armelor de foc şi sertar de preluare indirectă a valorilor, sau prevăzute cu seifuri/dulapuri de casierie cu deschidere temporizată ori prin maşini de reciclare a numerarului.
    (4) Seifurile/Dulapurile de casierie cu temporizare se utilizează prin programarea unor timpi de deschidere de minimum 10 minute pentru sertarul de depozitare a numerarului.
    (5) Automatele bancare, respectiv distribuitoarele automate de numerar, maşinile de schimb valutar, maşinile de reciclare a numerarului, şi maşinile, cum ar fi distribuitoarele de numerar destinate casierilor, se prevăd cu seifuri certificate, cu clasă de rezistenţă la efracţie determinată, şi se ancorează conform instrucţiunilor producătorului. În mod similar, seifurile/dulapurile de casierie cu temporizare trebuie să fie certificate, cu nivel de rezistenţă la efracţie determinat, şi se ancorează conform instrucţiunilor producătorului.
    CAP. II
     CERINTE MINIMALE PE CATEGORII DE UNITATI
    ART. 7
    Unităţile care nu efectuează operaţiuni cu numerar nu au obligaţia încadrării în cerinţele minime stabilite.
    ART. 8    Cerinţele minime pentru UNITATILE DE INTERES STRATEGIC şi obiectivele aparţinând infrastructurilor critice sunt următoarele:
    a) sistemul de alarmare la efracţie va asigura detecţie perimetrală la nivelul gardului de protecţie a obiectivului, pentru semnalarea pătrunderii neautorizate către personalul de pază aflat în serviciu;
    b) obiectivul se protejează prin asigurarea pazei fizice.
    ART. 9    (1) Din punctul de vedere al măsurilor de siguranţă, INSTITUTIILE DE CREDITARE DIN CATEGORIA BANCILOR trebuie să respecte prezentele cerinţe minimale de securitate.
    (2) Subsistemul de detecţie a efracţiei trebuie să asigure protejarea căilor de acces în unitate, suprafeţelor vitrate exterioare, camerei tehnice şi a spaţiilor cu valori şi asigură semnalarea stărilor de pericol în zonele de lucru cu clienţii şi în spaţiile cu valori.
    (3) Subsistemul de detecţie a efracţiei se programează cu partiţii (arii virtuale) distincte pentru spaţiile cu valori, pentru a permite activarea inclusiv pe timpul programului şi utilizarea numai de către personalul autorizat al unităţii.
    (4) În situaţia existenţei pazei umane permanente, se programează partiţii pentru efectuarea serviciului de pază: uşa de acces, traseele de patrulare interioare şi accesul la grupul sanitar.
    (5) În cazul în care nu există pază fizică permanentă, sistemul de alarmare se conectează la un dispecerat de monitorizare şi intervenţie.
    (6) Zonele de depozitare se protejează prin folosirea detectorilor cu principii diferite de funcţionare.
    (7) Personalul de conducere şi cel din zonele de tranzacţionare trebuie să dispună de elemente de semnalare a stării de pericol la ameninţare, care transmit alarma în mod silenţios.
    (8) Pentru situaţiile de jaf se prevede un buton de panică, conectat pe zonă programată cu avertizare sonoră, care se va acţiona imediat după părăsirea locului faptei de către autor şi realizează semnalizarea optică în exteriorul unităţii a stadiului producerii evenimentului.
    (9) Sistemele de alarmare la efracţie aferente spaţiilor de depozitare a valorilor monetare trebuie să asigure dezactivarea temporizată şi folosirea codurilor de armare/dezarmare cu semnalarea stării de pericol (coduri duress) la distanţă în caz de ameninţare.
    (10) Subsistemul de control al accesului trebuie să asigure restricţionarea accesului neautorizat cel puţin în spaţiile de manipulare a valorilor şi echipamentelor de securitate.
    (11) Echipamentele de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure preluarea de imagini din zona de acces, atât din exterior, cât şi din interior, zona de lucru cu publicul, traseele de vehiculare şi acces în spaţiul de depozitare a valorilor, asigurând stocarea imaginilor pe o perioadă de 20 de zile.
    (12) Imaginile înregistrate în zona de acces trebuie să asigure identificarea persoanelor, iar pentru celelalte zone să permită recunoaşterea.
    (13) Pentru asigurarea protecţiei mecanofizice a sediilor instituţiilor de creditare trebuie să se utilizeze elemente certificate pentru cel puţin clasa minimă de rezistenţă recomandată de standardele europene sau naţionale din domeniu, după cum urmează:
    a) uşile exterioare destinate transferului de valori trebuie să prezinte rezistenţă la efracţie şi să fie prevăzute cu sistemul de control al deschiderii din interior;
    b) la unităţile cu personal redus, expuse riscurilor de jaf, poate fi asigurat un acces controlat.
    ART. 10
    (1) Instituţiile de creditare din categoria organizaţiilor cooperatiste şi instituţiile financiare nebancare ce derulează activităţi cu numerar au obligaţia de a asigura securitatea personalului şi a valorilor monetare pe timpul manipulării, depozitării şi transportului.
    (2) Cerinţele pentru sistemele de securitate destinate acestor unităţi sunt similare cu cele prevăzute la art. 9, cu excepţia celor menţionate la alin. (8)-(12) şi alin. (13) lit. b).
    ART. 11
    (1) Societăţile comerciale care au ca obiect de activitate SCHIMBUL VALUTAR au obligaţia implementării prezentelor cerinţe minimale de securitate la punctele de schimb valutar.
    (2) Prin subsistemul de alarmare la efracţie trebuie să se asigure semnalizarea şi transmiterea la distanţă a stărilor de pericol, a pătrunderii prin efracţie în spaţiul protejat şi a forţării seifului.
    (3) Subsistemul de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure preluarea imaginilor din zona clienţilor şi a seifului, precum şi stocarea imaginilor pe o perioadă de 20 de zile. Imaginile înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară recunoaşterii persoanelor din spaţiul clienţilor.
    (4) Este obligatorie conectarea sistemului de alarmare la un dispecerat de monitorizare, în cazul în care nu există instituită paza fizică permanentă.
    (5) Pereţii, uşa şi ghişeul compartimentului casierului trebuie să asigure protecţia la acţiunea armelor de foc şi preluarea indirectă a valorilor, iar valorile monetare se păstrează şi se depozitează conform plafoanelor stabilite, în seifuri certificate, cu grad de rezistenţă la efracţie determinat, ancorate conform instrucţiunilor producătorului.
    (6) Accesul pe timpul programului de lucru în unităţi care au spaţiu de lucru cu publicul este permis prin controlul deschiderii uşii din interior, iar operaţiunile cu numerar se efectuează în condiţii de siguranţă, cu uşa ghişeului închisă şi asigurată.
    (7) Punctele de schimb valutar din incinta spaţiilor comerciale pot funcţiona fără amenajarea compartimentului blindat, cu condiţia folosirii seifului/dulapului de casierie cu temporizare şi a avertizării corespunzătoare.
    ART. 12
    (1) Asigurarea securităţii personalului, valorilor şi a bunurilor deţinute de CASELE DE AMANET, unităţile profilate pe activităţi cu BIJUTERII din metale sau pietre preţioase ori magazinele de comercializare a armelor şi muniţiilor se realizează prin adoptarea prezentelor cerinţe minimale de securitate.
    (2) Cerinţele pentru sistemele de alarmare destinate acestor unităţi sunt similare cu cele prevăzute la art. 11 alin. (2)-(4).
    (3) Valorile monetare şi/sau bunurile amanetate ori deţinute cu orice titlu se depozitează în seifuri certificate, cu clasă de rezistenţă la efracţie determinată, ancorate conform cerinţelor producătorului.
    (4) Bunurile destinate comercializării se expun pe timpul programului în spaţii delimitate prin vitraje şi elemente rezistente la atacuri manuale şi asigurate cu încuietori.
    ART. 13
    (1) Măsurile de securitate destinate UNITATILOR POSTALE trebuie să fie conforme cu prezentele cerinţe minimale de securitate.
    (2) Subsistemul de detecţie a efracţiei trebuie să protejeze căile de acces în unitate şi spaţiile cu valori şi semnalează stările de pericol în zonele de lucru cu clienţii şi în spaţiile de depozitare a valorilor.
    (3) Subsistemul de control al accesului trebuie să asigure restricţionarea accesului neautorizat cel puţin în spaţiile de depozitare a valorilor şi, după caz, în cele de manipulare.
    (4) La unităţile din localităţile urbane trebuie să se asigure preluarea imaginilor din zona clienţilor şi a seifului prin subsistemul de televiziune cu circuit închis, precum şi stocarea imaginilor pe o perioadă de 20 de zile. Imaginile înregistrate vor avea calitatea necesară recunoaşterii persoanelor din spaţiul clienţilor.
    (5) În situaţia în care obiectivele din această categorie nu au pază fizică permanentă, sistemul de alarmare împotriva efracţiei se conectează la un dispecerat de monitorizare a alarmelor şi intervenţie.
    (6) Valorile monetare sau de altă natură se depozitează în seifuri, case de bani sau dulapuri de securitate certificate, cu clasă de rezistenţă la efracţie determinată, ancorate conform cerinţelor producătorului, după caz.
    (7) Ghişeele pentru operaţiuni cu numerar se dotează cu seifuri/dulapuri de casierie cu temporizare, programate conform precizărilor prevăzute la art. 6 alin. (4), cu excepţia celor din mediul rural.
    ART. 14
    (1) În STATIILE DE COMERCIALIZARE A CARBURANTILOR se asigură prezentele cerinţe minime de securitate.
    (2) Prin subsistemul de alarmare la efracţie trebuie să se asigure sesizarea stărilor de pericol la adresa persoanelor şi se protejează spaţiile cu valori.
    (3) Echipamentele de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure preluarea de imagini din zonele de lucru cu numerar, de depozitare şi de la pompele de distribuţie, asigurând stocarea acestora pe o perioadă de 20 de zile. Imaginile înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară identificării numerelor autovehiculelor în zona pompelor, respectiv recunoaşterii persoanelor care acced în spaţiul staţiei.
    (4) În situaţia în care obiectivele din această categorie nu au pază fizică permanentă, sistemul de alarmare împotriva efracţiei se conectează la un dispecerat de monitorizare a alarmelor.
    (5) Staţiile cu program permanent şi cele amplasate la periferia localităţii sau în zone izolate se dotează cu seif de depozitare, în care se pot introduce valori fără deschiderea uşii seifului, certificat, cu clasă de rezistenţă la efracţie determinată, care trebuie ancorat de pardoseală ori perete, conform instrucţiunilor producătorului. Cheile seifului nu se ţin de către personalul de serviciu, aspect adus la cunoştinţa clienţilor prin afişarea semnalizării respective.
    ART. 15
    (1) În SPATII COMERCIALE CU SUPRAFETE MAI MARI DE 500 m²  măsurile de securitate adoptate trebuie să corespundă prezentelor cerinţe minimale de securitate.
    (2) Subsistemul de alarmare la efracţie trebuie să asigure protejarea căilor de acces, a zonelor cu valori, locurilor de depozitare şi sesizarea stărilor de pericol la adresa persoanelor.
    (3) Prin subsistemul de televiziune cu circuit închis trebuie să se preia imagini din zonele caselor de marcat, intrărilor şi ieşirilor, spaţiilor de procesare, depozitare şi de transfer al valorilor, precum şi din spaţiile amenajate pentru parcare. Imaginile înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară recunoaşterii persoanelor din spaţiul clienţilor.
    (4) Pentru menţinerea ordinii interioare, pe perioada programului de lucru este obligatorie asigurarea pazei fizice.
    ART. 16
    (1) În sălile şi incintele de exploatare a JOCURILOR DE NOROC cu achitarea premiilor pe loc, exceptând spaţiile în care funcţionează mai puţin de 3 aparate slot-machine sau cele pentru bingo în sistem TV, precum şi în spaţiile în care se desfăşoară activităţi conexe, care presupun încasarea taxelor de joc, achitarea premiilor sau depozitarea fondurilor de câştiguri, se asigură prezentele cerinţe minimale de securitate.
    (2) Prin subsistemul de alarmare la efracţie trebuie să se asigure sesizarea stărilor de pericol la adresa persoanelor şi protejarea spaţiilor cu valori.
    (3) Echipamentele de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure preluarea de imagini din zonele de casierie, de depozitare a valorilor şi exteriorul intrării în unitate, asigurând stocarea imaginilor pe o perioadă de 20 de zile. Imaginile înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară pentru recunoaşterea persoanelor care acced în spaţiul respectiv.
    (4) Valorile monetare sau de altă natură se depozitează în seifuri certificate, cu clasă de rezistenţă la efracţie determinată, ancorate conform instrucţiunilor producătorului.
    (5) În situaţia în care obiectivele din această gamă nu au pază fizică permanentă, sistemul de alarmare împotriva efracţiei se conectează la un dispecerat de monitorizare a alarmelor şi intervenţie.
    ART. 17 CASIERIILE FURNIZORILOR DE UTILITATI se amenajează pentru a se asigura securitatea persoanelor şi a valorilor manipulate şi depozitate.
    (2) Prin subsistemul de alarmare la efracţie trebuie să se asigure sesizarea stărilor de pericol la adresa persoanelor şi protejarea spaţiilor cu valori.
    (3) Echipamentele de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure preluarea de imagini din zonele de intrare, de lucru cu numerar, de depozitare a valorilor, asigurând stocarea imaginilor pe o perioadă de 20 de zile. Imaginile înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară pentru recunoaşterea persoanelor care acced în spaţiul respectiv.
    (4) Valorile monetare sau de altă natură se depozitează în seifuri certificate, cu clasă de rezistenţă la efracţie determinată, fixate conform instrucţiunilor producătorului.
    (5) Operaţiunile cu numerar se desfăşoară potrivit cerinţelor prevăzute la art. 6 alin. (3).
    (6) În situaţia în care obiectivele din această gamă nu au pază fizică permanentă, sistemul de alarmare împotriva efracţiei se conectează la un dispecerat de monitorizare a alarmelor şi intervenţie.
    ART. 18
    (1) Pentru asigurarea securităţii AUTOMATELOR destinate tranzacţiilor cu numerar, indiferent de locul de amplasare, se vor respecta prezentele cerinţe minimale cu privire la securitatea electronică şi protecţia mecanofizică.
    (2) Subsistemul de detecţie a efracţiei trebuie să semnaleze deschiderea neautorizată a uşilor automatului bancar şi acţiunea de forţare a acestuia.
    (3) Automatele bancare destinate tranzacţiilor cu numerar din sediile bancare trebuie să fie supravegheate video în zona clienţilor şi în zona destinată alimentării.
    (4) Sistemul de detecţie a efracţiei destinat protejării automatelor de tranzacţii cu numerar aflate în exteriorul sediilor bancare trebuie să fie conectat la un dispecerat de monitorizare avizat.
    (5) Operaţiunile de alimentare sau retragere a numerarului din automate se efectuează după asigurarea uşilor de acces în incintele în care funcţionează, fără prezenţa persoanelor neautorizate.
    ART. 19
    Pentru CENTRELE DE PROCESARE a numerarului, măsurile de securitate vor cuprinde, suplimentar faţă de măsurile prevăzute la art. 9, paza fizică înarmată, protecţia mecanofizică şi supravegherea electronică perimetrală a imobilului şi obiectivului.

HOTARARE nr. 301 din 11 aprilie 2012 (16.06.2012) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 335 din 17 mai 2012 Data intrarii in vigoare: 16 Iunie 2012       Ţinând cont de dispoziţiile art. 11 din Hotărârea Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană, cu modificările ulterioare,     în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, precum şi al art. 5 şi 69 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare,     Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.     ART. 1     Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare norme metodologice, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.     ART. 2     (1) Adoptarea măsurilor de securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor prevăzute de lege se realizează pe baza unei analize de risc la securitate fizică.     (2) Elaborarea analizei de risc la securitate fizică se face potrivit instrucţiunilor emise de ministrul administraţiei şi internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.     ART. 3     Constituie contravenţie încălcarea prevederilor din normele metodologice, după cum urmează:     1. nerespectarea măsurilor minimale de securitate prevăzute la art. 2 alin. (2) din anexă;     2. încălcarea prevederilor art. 2 alin. (3) din anexă referitoare la efectuarea analizei de risc la securitate fizică;     3. neîndeplinirea de către conducătorii unităţilor a obligaţiei prevăzute la art. 4 alin. (2) din anexă;     4. nedepunerea planului de pază la organele de poliţie competente, conform art. 5 alin. (3) din anexă;     5. nerespectarea dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din anexă;     6. încălcarea dispoziţiilor art. 20 alin. (5) din anexă privind adoptarea însemnelor, uniformelor, legitimaţiilor sau accesoriilor de echipament;     7. nerespectarea de către conducătorii societăţilor specializate de pază şi protecţie a dispoziţiilor art. 31 din anexă;     8. nerespectarea obligaţiei de înfiinţare a registrului special de evidenţă a contractelor de prestări de servicii, conform art. 32 din anexă;     9. neconsemnarea în registrul special de evidenţă a contractelor de prestări de servicii, conform art. 32 din anexă;     10. neîndeplinirea obligaţiei de asigurare a pregătirii continue prevăzute la art. 44 alin. (4) din anexă;     11. nerespectarea de către personalul de pază şi gardă de corp a dispoziţiilor art. 50 alin. (3) din anexă;     12. nerespectarea de către personalul de pază şi gardă de corp a obligaţiilor prevăzute la art. 52 alin. (3) din anexă;     13. nerespectarea prevederilor art. 52 alin. (4) şi art. 53 alin. (2) din anexă;     14. nerespectarea dispoziţiilor art. 57 alin. (1) lit. a) din anexă;     15. nerespectarea dispoziţiilor art. 57 alin. (1) lit. b) din anexă;     16. nerespectarea dispoziţiilor art. 57 alin. (1) lit. c) şi art. 57 alin. (3) din anexă;     17. neluarea măsurilor prevăzute la art. 66 alin. (3) din anexă;     18. nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 67 alin. (3) şi art. 85 alin. (1) din anexă;     19. nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 67 alin. (2) din anexă;     20. nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 67 alin. (4) din anexă;     21. nerespectarea dispoziţiilor referitoare la proiectarea şi modificarea sistemelor de alarmare împotriva efracţiei prevăzute la art. 70 din anexă;     22. nerespectarea de către persoana care a încetat raporturile de muncă cu o societate specializată în domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracţiei a dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din anexă;     23. nerespectarea de către societăţile specializate în sisteme de alarmare a obligaţiilor prevăzute la art. 86 din anexă;     24. nerespectarea dispoziţiilor art. 90 alin. (1) şi (2) din anexă;     25. nerespectarea dispoziţiilor art. 92 din anexă referitoare la preluarea semnalelor de la sistemele conectate;     26. neluarea măsurilor prevăzute la art. 94 din anexă;     27. nerespectarea obligaţiei privind asigurarea timpilor de intervenţie, conform art. 97 din anexă;     28. nerespectarea prevederilor art. 99 alin. (4) din anexă.     ART. 4     (1) Contravenţiile prevăzute la art. 3 se sancţionează după cum urmează:     a) cu amendă de la 100 lei la 300 lei, cele prevăzute la pct. 11, 12 şi 19;     b) cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, cele prevăzute la pct. 1, 5, 7, 8, 9, 10, 18, 21, 22, 23, 26, 27 şi 28;     c) cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, cele prevăzute la pct. 2, 3, 4, 6, 13, 16, 17, 20, 24 şi 25;     d) cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei, cele prevăzute la pct. 15;     e) cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei, cele prevăzute la pct. 14.     (2) Sancţiunile prevăzute la alin. (1) pot fi aplicate şi persoanei juridice, după caz.     ART. 5     Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale se fac de către poliţişti, jandarmi, precum şi de către primari sau împuterniciţi ai acestora, conform competenţelor care le revin potrivit legii.     ART. 6     (1) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 4, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.     (2) Contravenţiilor prevăzute la art. 3 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.     ART. 7     (1) În termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, modul de funcţionare a unităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 333/2003, cu modificările şi completările ulterioare, a societăţilor specializate de pază şi protecţie şi a celor care desfăşoară activităţi de proiectare, producere, instalare şi întreţinere a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei, licenţiate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, precum şi a dispeceratelor de monitorizare a sistemelor de alarmare, înfiinţate până la aceeaşi dată, trebuie să fie potrivit cerinţelor stabilite în normele metodologice aprobate prin prezenta hotărâre.     (2) Licenţele de funcţionare, avizul inspectoratului de poliţie judeţean sau al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti pentru conducătorul societăţii specializate de pază şi protecţie/societăţii specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei, atestatele profesionale prevăzute la art. 41 din Legea nr. 333/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi avizele pentru proiectele sistemelor de alarmare, acordate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, rămân valabile dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de normele metodologice aprobate prin prezenta hotărâre.     ART. 8     (1) Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor art. 2 alin. (2), care intră în vigoare la data publicării.     (2) Instrucţiunile privind elaborarea analizei de risc la securitate fizică se emit în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a art. 2 alin. (2).     (3) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 1.010/2004 pentru aprobarea normelor metodologice şi a documentelor prevăzute la art. 69 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 10 august 2004, cu modificările ulterioare, se abrogă.                                  PRIM-MINISTRU                              MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU                                 Contrasemnează:                                 ---------------                     Ministrul administraţiei şi internelor,                                  Gabriel Berca               p. Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,                               Nicolae Ivăşchescu,                                 secretar de stat                          Ministrul finanţelor publice,                             Bogdan Alexandru Drăgoi     Bucureşti, 11 aprilie 2012.     Nr. 301.                     ANEXĂ                                NORME METODOLOGICE           de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor,                  bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor     CAP. I     Dispoziţii generale     ART. 1     (1) Paza obiectivelor, bunurilor, şi valorilor şi protecţia persoanelor prin forţe şi mijloace civile se realizează cu sprijinul şi sub coordonarea, îndrumarea şi controlul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi al unităţilor subordonate, care urmăresc respectarea prevederilor legale în acest domeniu de activitate.     (2) Paza obiectivelor, bunurilor şi valorilor şi protecţia persoanelor prin forţe şi mijloace militare se realizează cu sprijinul şi sub coordonarea, îndrumarea şi controlul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române şi al unităţilor subordonate, care urmăresc respectarea prevederilor legale în acest domeniu de activitate.     (3) Prevederile prezentelor norme metodologice nu se aplică activităţilor privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi persoanelor, precum şi a transporturilor cu caracter special aparţinând structurilor şi instituţiilor din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, care se asigură în conformitate cu reglementările stabilite în cadrul acestora.     ART. 2     (1) În vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Lege, unităţile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Lege, denumite în continuare unităţi indiferent de natura capitalului social, forma de organizare ori asociere, modul de deţinere a bunurilor ori valorilor, trebuie să adopte măsuri de securitate în formele prevăzute de Lege, completate cu măsuri procedurale.     (2) Cerinţele minimale de securitate, pe zone funcţionale şi categorii de unităţi, sunt prevăzute în anexa nr. 1. art. 4, lit. b) amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei     (3) Adoptarea măsurilor de securitate prevăzute la alin. (1) se realizează în conformitate cu analiza de risc efectuată de unitate, prin structuri de specialitate sau prin experţi abilitaţi, care deţin competenţe profesionale dobândite pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizică. art. 4, lit. c) amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei     (4) Până la adoptarea standardului ocupaţional pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizică, analizele de risc pot fi elaborate de specialişti cu o vechime în domeniul evaluării riscului la securitatea fizică mai mare de 5 ani.     (5) Analiza de risc la securitate fizică trebuie să asigure identificarea vulnerabilităţilor şi a riscurilor, determinarea nivelului de expunere la producerea unor incidente de securitate fizică şi să indice măsurile de protecţie necesare obiectivului analizat.     ART. 3     (1) Pentru unităţile care îşi desfăşoară activitatea printr-o reţea formată din subunităţi sau puncte de lucru distribuite teritorial, responsabilitatea asigurării măsurilor de securitate în întreaga reţea revine conducerii unităţii centrale.     (2) Organizarea în comun a pazei se poate efectua, cu avizul poliţiei, în situaţiile în care unităţile funcţionează în acelaşi imobil, perimetru sau spaţiu alăturat, caz în care obligaţia asigurării măsurilor de securitate revine conducătorilor unităţilor care deţin cota de proprietate ori folosinţă majoritară sau administratorului obiectivului, cu consultarea celorlalţi deţinători.     (3) Pentru asigurarea pazei, ordinii şi siguranţei localurilor publice, hotelurilor, motelurilor, campingurilor, cluburilor, pensiunilor, discotecilor şi altor locuri de distracţie sau de agrement, administratorii acestora au obligaţia de a folosi personal de pază calificat şi atestat, potrivit legii.     ART. 4     (1) Conducătorii unităţilor care operează cu numerar au obligaţia implementării unor măsuri eficiente în scopul asigurării protecţiei personalului şi a valorilor pe timpul manipulării, procesării, depozitării sau transportului şi descurajării săvârşirii infracţiunilor contra patrimoniului, precum şi în scopul acordării sprijinului necesar organelor judiciare în vederea identificării făptuitorilor.     (2) La obiectivele cu program permanent în care pe timpul nopţii îşi desfăşoară activitatea mai puţin de 3 angajaţi, conducătorii unităţilor au obligaţia executării şi folosirii unui ghişeu special amenajat care să asigure protecţia la atacuri manuale asupra casierului. art. 4, lit. c) amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei     (3) În situaţia unităţilor la care activitatea de procesare, depozitare şi transport de valori este externalizată, obligaţia pentru adoptarea acestor măsuri de securitate revine prestatorului licenţiat al acestor servicii.     ART. 5     (1) Planul de pază este documentul în baza căruia se organizează paza şi se întocmeşte cu respectarea prevederilor art. 5 din Lege.     (2) În situaţii excepţionale, pentru asigurarea provizorie a protecţiei unităţii, pe o perioadă de maximum 7 zile pot fi instituite măsuri de pază care nu necesită întocmirea planului de pază şi avizarea acestuia.     (3) Planul de pază se depune la structura de poliţie organizată la nivelul unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia se află obiectivul, denumită în continuare unitate de poliţie competentă teritorial, cu cel puţin 24 de ore înainte de instituirea pazei potrivit contractului de prestări de servicii ori deciziei conducerii, în cazul pazei proprii. art. 4, lit. c) amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei     (4) Actualizarea planului de pază se face numai în situaţia modificării suprafeţei, topografiei obiectivului, a dispozitivului de pază, a regulilor de acces ori la schimbarea prestatorului, prin intermediul unor acte adiţionale.     ART. 6     În situaţia în care măsurile de securitate a obiectivului, adoptate de conducerea unităţii ca rezultat al analizei de risc la securitatea fizică, prevăd utilizarea numai a mijloacelor mecanofizice şi a sistemelor tehnice de alarmare, monitorizare şi intervenţie, fără a se institui pază cu personal uman, nu se întocmeşte plan de pază.     ART. 7     În cazul în care are loc schimbarea furnizorului serviciilor de pază sau al serviciilor de monitorizare şi intervenţie, fostul furnizor este obligat, la solicitarea scrisă a beneficiarului, să asigure prestarea serviciilor, contra cost, conform prevederilor contractuale, până ce noul furnizor va realiza instituirea serviciului de pază sau conectarea în întregime a sistemelor tehnice de alarmare ale unităţii, dar nu mai mult de 30 de zile de la data comunicării deciziei de reziliere a contractului.     ART. 8     (1) Unitatea de poliţie competentă teritorial analizează planul de pază şi acordă avizul de specialitate în cel mult 30 de zile de la data înregistrării solicitării.     (2) Avizul de specialitate se acordă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:     a) planul de pază conţine toate datele şi informaţiile prevăzute la art. 5 alin. (3) din Lege;     b) beneficiarul face dovada dreptului de proprietate sau de folosinţă asupra obiectivului ce urmează a fi asigurat cu pază;     c) există un contract de prestări de servicii încheiat cu respectarea prevederilor legale şi în termen de valabilitate cu o societate specializată de pază şi protecţie ce deţine licenţă de funcţionare valabilă, în cazul în care paza se efectuează prin astfel de societăţi;     d) analiza de risc la securitatea fizică a fost efectuată potrivit prezentelor norme metodologice.     (3) În situaţia existenţei unui litigiu privind dreptul de proprietate sau de folosinţă asupra obiectivului se acordă aviz de specialitate pentru planul de pază depus de beneficiarul care face dovada înscrierii acestor drepturi în registrul de carte funciară şi prezintă documente care atestă dreptul de proprietate sau de folosinţă. În aceste cazuri, regulile privind accesul în obiectiv se stabilesc de părţile în litigiu, până la soluţionarea acestuia.     (4) Avizul poliţiei pentru planul de pază se retrage când nu mai sunt îndeplinite cumulativ condiţiile care au stat la baza acordării, caz în care beneficiarul şi prestatorul aplică măsurile de restabilire a situaţiei legale.     ART. 9     (1) Planurile de pază a căilor ferate, pădurilor, terenurilor forestiere, fondurilor de vânătoare şi de pescuit, conductelor pentru transportul hidrocarburilor şi al produselor petroliere, sistemelor de irigaţii şi a reţelelor telefonice şi de transport al energiei electrice se adaptează caracteristicilor funcţionale ale acestora.     (2) Planurile de pază destinate unor obiective care depăşesc limitele unei unităţi administrativ-teritoriale se avizează în comun de unităţile de poliţie competente teritorial, cererea fiind depusă la unitatea pe raza căreia se află suprafaţa cea mai mare a obiectivului.     ART. 10     (1) Documentele specifice executării şi evidenţierii serviciului de pază prin forţe şi mijloace civile şi modelele acestora sunt cuprinse în anexa nr. 2.     (2) Documentele prevăzute la alin. (1) se înregistrează la prestator şi se vizează spre neschimbare de beneficiar, iar după completare prestatorul asigură păstrarea acestora pe o durată de minimum 2 ani. În cazul instituirii pazei proprii, documentele se înregistrează şi se păstrează de către unitate. art. 4, lit. b) amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei     (3) Controlul modului în care sunt consemnate activităţile desfăşurate în documentele specifice executării şi evidenţierii serviciului de pază revine şefului de obiectiv, în cazul efectuării pazei prin societăţi specializate de pază şi protecţie, sau şefului formaţiunii, pentru paza proprie.     CAP. II     Formele de pază     SECŢIUNEA 1     Paza cu efective de jandarmi     ART. 11     (1) Achiziţia şi instalarea sistemelor electronice de securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor a căror pază şi protecţie se execută cu efective de jandarmi se realizează de către beneficiar, potrivit legii.     (2) Sistemele electronice de securitate ale obiectivelor păzite cu efective de jandarmi se conectează la dispeceratele de monitorizare ale Jandarmeriei Române.     ART. 12     (1) Paza, protecţia şi intervenţia cu efective de jandarmi se organizează şi se efectuează potrivit planului de pază şi protecţie, întocmit de către conducătorii unităţilor beneficiare împreună cu unitatea de jandarmi care asigură efectivele pentru pază şi protecţie, după efectuarea analizei de risc de către o comisie numită de comandantul/şeful unităţii de jandarmi.     (2) Comisia prevăzută la alin. (1) este formată din ofiţeri specialişti, cu atribuţii în domeniu, din cadrul unităţii care are în administrare obiectivele, bunurile şi valorile sau asigură efectivele destinate pazei şi protecţiei, şi comandanţii/şefii structurilor de pază şi protecţie; la lucrările comisiei participă şi reprezentanţii beneficiarului, cu respectarea prevederilor legale pe linia protecţiei informaţiilor clasificate.     ART. 13     (1) Formele, modalităţile şi procedeele de pază şi protecţie se stabilesc de către comandantul/şeful unităţii, de comun acord cu conducătorul unităţii beneficiare, în funcţie de executarea recunoaşterii şi a analizei de risc executate la obiectiv.     (2) Intervenţia cu efective de jandarmi se execută la obiectivele din competenţă, conform planului de intervenţie şi cooperare întocmit de către unitatea de jandarmi competentă teritorial.     (3) Dispozitivele de protecţie fizică la obiectivele cu activităţi nucleare se stabilesc în conformitate cu normele metodologice prevăzute de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare.     (4) În cazul unităţilor în care paza, protecţia şi intervenţia cu efective de jandarmi se asigură în comun cu societăţi specializate de pază şi protecţie sau servicii publice specializate, întocmirea planului de pază şi protecţie se face de către conducătorii unităţilor beneficiare împreună cu unitatea de jandarmi şi şefii acestor efective.     (5) În situaţia în care o instituţie funcţionează în mai multe imobile, paza şi protecţia cu efective de jandarmi se asigură la sediul social al acesteia, iar la celelalte sedii, numai dacă sunt nominalizate într-un act normativ similar celui care a determinat instituirea pazei.     ART. 14     (1) Controlul efectivelor care asigură paza, protecţia şi intervenţia la obiectivele a căror pază este asigurată cu jandarmi revine Jandarmeriei Române.     (2) Controlul efectivelor care asigură paza şi protecţia obiectivelor cu activităţi nucleare, în sistem integrat de pază şi protecţie unic condus de forţele de jandarmi, se execută trimestrial de către Jandarmeria Română şi personalul desemnat de beneficiar, conform unui plan comun de control.     ART. 15     La încheierea contractelor de prestări de servicii cu unităţile Jandarmeriei Române pentru paza şi protecţia obiectivelor, bunurilor şi valorilor, precum şi a transporturilor cu caracter special, beneficiarii serviciilor de pază şi protecţie prevăzuţi la art. 6 alin. (1) din Lege au obligaţia de a prezenta documentele solicitate de către unitatea de jandarmi necesare instituirii pazei.     ART. 16     (1) Personalul beneficiarului care însoţeşte transportul de bunuri şi valori asigurat prin efective de jandarmi, inclusiv conducătorul auto, se include în compunerea echipajului şi se subordonează şefului echipajului.     (2) Transporturile de materii explozive, radioactive sau nucleare pot staţiona numai în afara localităţilor, în parcări ori în alte locuri special amenajate, cu înştiinţarea prealabilă a unităţii de jandarmi şi a unităţii competente teritorial a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.     SECŢIUNEA a 2-a     Paza cu personal din poliţia locală sau din serviciile publice destinate asigurării pazei obiectivelor de interes judeţean     ART. 17     (1) Paza bunurilor şi a valorilor deţinute de autorităţile sau instituţiile publice locale ori judeţene se poate asigura şi cu personal contractual angajat al poliţiei locale sau al direcţiilor şi serviciilor judeţene de pază, cu respectarea prevederilor legale referitoare la angajarea, calificarea şi atestarea acestor categorii de personal, precum şi la îndeplinirea atribuţiilor de serviciu ori la instituirea documentelor specifice.     (2) Controlul respectării prevederilor legale în acest domeniu de activitate se realizează de către primar, reprezentanţii acestuia sau de conducerea poliţiei locale ori, după caz, de către conducerea serviciilor publice destinate asigurării pazei obiectivelor de interes judeţean.     (3) Poliţia locală sau serviciile publice destinate asigurării pazei obiectivelor de interes judeţean asigură servicii de pază a obiectivelor, bunurilor şi valorilor ori a transporturilor de valori la obiectivele, bunurile şi valorile stabilite prin hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, respectiv a consiliului judeţean.     ART. 18     Conducerea unităţii beneficiare a serviciilor de pază prin intermediul poliţiei locale sau serviciilor publice destinate asigurării pazei obiectivelor de interes judeţean are obligaţia de a notifica unitatea de poliţie competentă teritorial cu privire la instituirea sau renunţarea la această formă de pază.     SECŢIUNEA a 3-a     Paza proprie     ART. 19     Paza proprie a obiectivelor, bunurilor sau valorilor aflate în patrimoniul unităţilor se organizează şi se execută cu personal de pază calificat şi atestat potrivit legii, aflat în raporturi de muncă sau de serviciu cu respectiva unitate.          (1) Angajatorul are obligaţia de a echipa personalul de pază cu uniformă, echipament de protecţie, însemne distinct

LEGE Nr. 333 din 8 iulie 2003
privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protecția persoanelor
Text în vigoare începând cu data de 14 august 2013
Act de bază
: Legea nr. 333/2003
Acte modificatoare
: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2005
: Legea nr. 9/2007
: Legea nr. 40/2010
: Legea nr. 187/2012
: Legea nr. 255/2013
Modificările si completările efectuate prin actele normative enumerate mai sus sunt scrise cu font italic. În fața fiecărei modificări sau completări este indicat actul normativ care a efectuat modificarea sau completarea respectivă, în forma , etc.

NOTĂ:
Prin Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protecția persoanelor.

Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAP. 1
Dispoziții generale
ART. 1
(1) Paza si protecția sunt activități desfăsurate prin forțe si mijloace specifice, în scopul asigurării siguranței obiectivelor, bunurilor si valorilor împotriva oricăror acțiuni ilicite care lezează dreptul de proprietate, existența materială a acestora, precum si a protejării persoanelor împotriva oricăror acte ostile care le pot periclita viața, integritatea fizică sau sănătatea.
(2) Paza si protecția se realizează prin forțe si mijloace militare sau civile, de către instituțiile specializate ale autorităților administrației publice, sau în regim privat, de către proprietarii sau deținătorii obiectivelor, bunurilor sau valorilor, precum si de către societățile specializate de pază si protecție.
ART. 2
(1) Ministerele si celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale si locale, regiile autonome, companiile si societățile naționale, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, societățile comerciale, indiferent de natura capitalului social, precum si alte organizații care dețin bunuri ori valori cu orice titlu, denumite în prezenta lege unități, sunt obligate să asigure paza acestora.
(2) Persoanele fizice pot apela pentru protecția personală la serviciile unor societăți specializate de pază si protecție, în condițiile prezentei legi.
ART. 3
(1) În funcție de importanța, specificul si valoarea bunurilor pe care le dețin, conducătorii unităților prevăzute la art. 2 alin. (1), cu sprijinul de specialitate al poliției, pentru sistemele civile de pază, sau al jandarmeriei, pentru cele militare, stabilesc modalități concrete de organizare si de executare a pazei, după caz, cu efective de jandarmi, pază cu gardieni publici, pază proprie sau pază prin societăți specializate.
(2) Unitățile grupate pe un anumit spațiu pot organiza, cu avizul poliției, paza în comun cu gardieni publici, pază proprie sau prin societățile specializate de pază. Conducătorii acestor unități stabilesc forma de pază, obligațiile si răspunderile fiecărui beneficiar, inclusiv cele privind întocmirea planului de pază.
(3) La unitățile unde nu este posibilă realizarea unui sistem de pază organizat, conducătorii acestora sunt obligați să execute împrejmuiri, grilaje, obloane, încuietori sigure, iluminat de securitate, sisteme de alarmă sau alte asemenea mijloace necesare asigurării pazei si integrității bunurilor.
(4) Protecția demnitarilor români si a celor străini pe timpul sederii în România, a familiilor acestora, paza sediilor de lucru si a resedințelor acestora se asigură de Serviciul de Protecție si Pază, conform atribuțiilor prevăzute în legea specială de organizare si funcționare a acestuia.
(5) Protecția magistraților, a polițistilor si jandarmilor, precum si a membrilor de familie ai acestora, în cazurile în care viața, integritatea corporală sau avutul acestor persoane sunt supuse unor amenințări, se asigură de Ministerul de Interne*), potrivit legii.
------------
*) Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 29 iunie 2003, noua denumire a ministerului este Ministerul Administrației si Internelor.


ART. 4
Răspunderea pentru luarea măsurilor de asigurare a pazei bunurilor si valorilor deținute cu orice titlu revine conducătorilor unităților prevăzute la art. 2 alin. (1).
ART. 5
(1) Paza se organizează si se efectuează potrivit planului de pază, întocmit de unitatea ale cărei bunuri sau valori se păzesc, cu avizul de specialitate al poliției. Acest aviz este obligatoriu pentru fiecare caz de modificare a planului de pază.
(2) Pentru unitățile la care paza se asigură cu efective de jandarmi, avizul poliției nu este obligatoriu.
(3) Prin planul de pază se stabilesc în principal: caracteristicile obiectivului păzit, în zona respectivă, numărul de posturi si amplasarea acestora, necesarul de personal pentru pază, amenajările, instalațiile si mijloacele tehnice de pază si de alarmare, consemnul posturilor, legătura si cooperarea cu alte organe cu atribuții de pază a obiectivelor, bunurilor, valorilor si persoanelor si modul de acțiune în diferite situații. De asemenea, vor fi prevăzute si regulile de acces, potrivit dispozițiilor conducătorului unității, precum si documentele specifice serviciului de pază.
(4) În cazul unităților în care paza se asigură cu efective ale jandarmeriei, ale societăților specializate de pază si protecție, ale gardienilor publici sau combinat, întocmirea planului de pază se face de către conducătorii unităților beneficiare împreună cu comandanții/sefii acestor efective.
(5) Documentele specifice necesare executării si evidenței serviciului de pază, cu excepția celui executat cu efective de jandarmi, si modelele acestora se stabilesc
prin hotărâre a Guvernului.
CAP. 2
Formele de pază
SECłIUNEA 1
Paza cu efective de jandarmi
ART. 6
(1) Paza obiectivelor de importanță deosebită pentru apărarea țării, activitatea statului, economie, stiință, cultură si artă, ale unor instituții din domeniul financiarbancar, a localurilor misiunilor diplomatice sau ale unor agenții si reprezentanțe economice străine, a sediilor unor organizații internaționale, precum si a transporturilor valorilor deosebite sau speciale se asigură cu efective de jandarmi.
(2) Paza cu efective de jandarmi se poate asigura si la sediile unor organisme internaționale care desfăsoară activități pe teritoriul țării, la cererea expresă a acestora, adresată Guvernului României.
(3) Unitățile bugetare si sediile misiunilor diplomatice, precum si unitățile de interes strategic care dețin instalații ori obiective de o deosebită importanță națională, beneficiare de pază cu efective de jandarmi, care sunt exceptate de la plată, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(4) Obiectivele de importanță deosebită care nu sunt asigurate cu pază militară în timp de pace si se iau în pază, la mobilizare, de către Jandarmeria Română se stabilesc, din timp de pace, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a łării si se aprobă, la declararea mobilizării, prin hotărâre a Guvernului.
(5) Obiectivele si valorile prevăzute la alin. (1) si (2), precum si personalul, mijloacele materiale si financiare necesare asigurării pazei cu efective de jandarmi se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(6) La solicitarea persoanelor fizice sau juridice, în situații care nu suferă amânare, la propunerea comandantului Jandarmeriei Române, ministrul de interne poate aproba asigurarea temporară a pazei cu efective de jandarmi a unor obiective, bunuri, valori si transporturi speciale, altele decât cele prevăzute la alin. (1) si (2).
(7) Prin situații care nu suferă amânare se înțelege stările de fapt caracterizate prin tensiuni interne, acte de dezordine si tulburarea gravă a ordinii publice, dezastre, furturi frecvente din proprietatea publică sau privată, care impun luarea de îndată sub pază cu efective de jandarmi a unor obiective, amplasamente, suprafețe de teren, altele decât cele prevăzute la alin. (1) si (2), precum si situațiile în care organele de stat cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice si siguranței naționale, în caz de pericol iminent, solicită expres această intervenție.
(8) Paza cu efective de jandarmi, aprobată în condițiile alin. (6), se ridică după încetarea situației deosebite care a impus instituirea acesteia. (9) Ridicarea pazei cu efective de jandarmi se realizează, de regulă, prin hotărâre a Guvernului, în cazurile prevăzute la alin. (1) si (2), respectiv prin ordin al ministrului de interne, la propunerea comandantului Jandarmeriei Române, în toate situațiile în care beneficiarii pazei, indiferent de modalitatea prin care a fost instituită aceasta, nu respectă obligațiile prevăzute de lege sau cele contractuale, refuză încheierea ori reactualizarea contractului.
(10) Ridicarea pazei de la obiectivele asigurate cu efective de jandarmi se poate face în termen de 60 de zile de la atenționarea în scris a conducătorilor acestora, prin ordin al ministrului de interne, la propunerea comandantului Jandarmeriei Române.
(11) În situația în care unitățile cărora li s-a prevăzut prin acte normative asigurarea pazei cu efective de jandarmi îsi schimbă, îsi restrâng sau îsi încetează activitatea ori renunță la această formă de pază, prin hotărâre a Guvernului de ridicare a pazei, se vor stabili si modalitățile de redistribuire a efectivelor disponibilizate si a alocațiilor bugetare aprobate în acest sens.
(12) Instalarea pazei se va face numai după asigurarea de către beneficiarul serviciului de pază a condițiilor stabilite prin contractul încheiat cu unitatea de jandarmi si prin planul de pază întocmit.
ART. 7
(1) Unitățile care beneficiază de pază cu efective de jandarmi încheie contracte de prestări de servicii cu unitățile de jandarmi, la nivelul esalonului care are organ financiar propriu.
(2) Serviciul de pază cu efective de jandarmi se efectuează contra cost, pe baza tarifelor stabilite de Ministerul de Interne, potrivit legii.
(3) Serviciul de pază se poate efectua si în condițiile în care, în contrapartidă, beneficiarul prestărilor de servicii oferă, la rândul său, bunuri sau servicii, dacă acestea sunt necesare Jandarmeriei Române.
(4) Condițiile efectuării serviciului de pază, conform alin. (3), se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(5) Veniturile realizate din pază si prestarea altor servicii, organizate si executate, potrivit legii, de unitățile de jandarmi se rețin integral de către acestea ca venituri extrabugetare cu titlu permanent, care vor fi utilizate pentru acoperirea unor cheltuieli curente si de capital.
ART. 8
(1) Paza cu efective de jandarmi se organizează si se execută potrivit planului de pază, cu respectarea prevederilor art. 5.
(2) Efectivele de jandarmi care asigură paza la obiective cu grad sporit de dificultate vor beneficia de aceleasi sporuri pentru condiții periculoase, vătămătoare sau grele de muncă, după caz, ca si personalul din obiectivul respectiv.
ART. 9
În unitățile unde, concomitent cu paza asigurată cu efective de jandarmi, funcționează si paza proprie, cu gardieni publici sau prin societăți specializate de pază si protecție, acestea se vor integra, din punct de vedere operativ, în sistemul unic de pază realizat si condus de către jandarmerie.
SECłIUNEA a 2-a
Paza cu gardieni publici si paza proprie
ART. 10
Paza bunurilor si a valorilor deținute de persoane fizice sau juridice se poate asigura, în condițiile legii, si prin Corpul gardienilor publici, conform Legii nr. 26/1993*) privind înființarea, organizarea si funcționarea Corpului gardienilor publici.

*) Legea nr. 26/1993 a fost abrogată. A se vedea Legea nr. 371/2004.

ART. 11
Paza proprie se organizează în raport cu natura obiectivelor, a bunurilor si valorilor ce urmează a fi păzite, cu amplasarea, întinderea si vulnerabilitatea pe care le prezintă unele unități si locuri din incinta acestora, cu numărul de schimburi în care se desfăsoară activitatea, punctele de acces si cu alte criterii specifice.
ART. 12
(1) Paza proprie se realizează cu personal calificat, angajat al unității beneficiare, conform legii.
(2) În funcție de numărul personalului de pază, conducerea unității va numi un sef de serviciu sau un împuternicit care să asigure selecția, încadrarea, echiparea, dotarea cu armament si mijloace de protecție, precum si pentru instruirea, planificarea si controlul acestuia.
(3) La unitățile unde numărul posturilor de pază este de peste 20, structura de conducere necesară este formată din seful serviciului de pază si seful de tură.
(4) La celelalte unități unde numărul de paznici este sub 20, activitățile specifice de pază se îndeplinesc de către un împuternicit al conducerii unității.
(5) Seful serviciului de pază sau împuternicitul cu paza se subordonează direct conducerii unității si stabileste împreună cu aceasta măsurile cele mai eficiente de pază.
ART. 13
(1) Personalul de pază proprie se compune din paznici, portari, controlori de acces sau alte persoane stabilite de conducerea unității, din persoanele desemnate să asigure instruirea, controlul si coordonarea activității de pază. Se asimilează personalului de pază si persoanele care cumulează atribuțiile de pază cu alte atribuții de serviciu.
(2) Personalul din paza proprie se dotează cu uniforme, echipament de protecție si însemne distinctive, pe care le poartă pe timpul executării serviciului.
ART. 14
(1) Cu avizul poliției, personalul din paza proprie a unităților poate fi dotat cu arme de foc, bastoane din cauciuc sau tip tomfe, sprayuri lacrimogene si alte mijloace, în raport cu importanța obiectivelor, a bunurilor si valorilor păzite.
(2) La unitățile unde funcționează paza proprie si paza cu efective de jandarmi, dotarea cu arme de foc, avizarea, instruirea si controlul personalului de pază se efectuează de către unitatea de jandarmi care coordonează sistemul unic de pază.
SECłIUNEA a 3-a
Paza în mediul rural
ART. 15
Unitățile situate pe teritoriul localităților rurale îsi organizează paza conform prevederilor prezentei legi.

ART. 16
Persoanele fizice sau juridice care dețin, cu orice titlu, terenuri agricole îsi pot organiza, în asociere sau individual, pază de câmp, prin una dintre formele de pază prevăzute de lege.

ART. 17
Paza căilor ferate, a pădurilor, a terenurilor forestiere, a fondurilor de vânătoare si de pescuit, a conductelor pentru transportul hidrocarburilor si al produselor petroliere, a sistemelor de irigații, a rețelelor telefonice si de transport al energiei electrice se asigură de către operatorii economici de profil, în formele prevăzute de lege.

ART. 18
(1) În localitățile rurale se organizează paza comunală.

(2) Primarul este obligat să ia măsuri pentru a asigura paza bunurilor publice si ale cetățenilor si răspunde pentru întocmirea planului de pază a comunei.
(3) Întocmirea planului de pază, instruirea si controlul personalului de pază din localitățile rurale se efectuează de către organele locale de poliție sau de structurile implicate în activitatea de pază.
(4) Modalitățile de efectuare a pazei în mediul rural se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, după consultarea prealabilă a locuitorilor, în formele prevăzute de lege.
(5) Plata serviciilor de pază în mediul rural, precum si procurarea de echipamente de protecție, însemne si mijloace de apărare sau utilitare, necesare bunei executări a serviciului de pază, se asigură din bugetul local. Pentru plata serviciilor de pază, consiliile locale pot institui taxe speciale, conform legii.
(6) *** Abrogat
(7) *** Abrogat
(8) *** Abrogat
(9) *** Abrogat
(10) *** Abrogat

ART. 19 *** Abrogat

SECłIUNEA a 4-a
Paza si protecția prin societăți specializate

ART. 20
(1) Societățile specializate de pază si protecție sunt societăți comerciale private care se constituie si funcționează potrivit legislației comerciale si prevederilor prezentei legi, având ca obiect de activitate paza obiectivelor, bunurilor sau valorilor, paza transporturilor de bunuri si valori, în condiții de maximă siguranță a acestora, precum si protecția persoanelor.

(2) Societățile specializate de pază si protecție funcționează în baza licenței eliberate de Inspectoratul General al Poliției Române, cu avizul prealabil al Serviciului Român de Informații, pentru cel puțin unul dintre obiectele de activitate prevăzute la alin. (4), care poate fi reînnoită la fiecare 3 ani. Retragerea avizului prealabil al Serviciului Român de Informații poate constitui temei pentru anularea licenței de funcționare.
(3) Pentru obținerea licenței de funcționare este necesară întrunirea următoarelor condiții:
a) prezentarea regulamentului de organizare si funcționare a societății;
b) prezentarea listei cu mijloacele materiale, tehnice, de transport, de comunicații, cu mijloacele audio-video, aparatura de recunoastere si identificare, sistemele de alarmă împotriva efracției, sistemele de cronometrare si numărare, cu centrele de supraveghere si dispeceratele, tehnica de calcul si softul utilizat, cu armamentul si alte mijloace tehnice care vor face parte din dotarea societății, în funcție de obiectul de activitate;
c) prezentarea dovezilor de înregistrare cu denumirea societății si a însemnelor distinctive înregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenții si Mărci;
d) prezentarea notificării prin care se încunostințează consiliul județean sau, după caz, Consiliul General al Municipiului Bucuresti despre faptul că societatea va avea sediul social în zona de responsabilitate a acestora;
e) prezentarea dovezii de achitare a taxei pentru obținerea licenței de funcționare;
f) prezentarea atestatului profesional pentru persoanele care execută activități de pază si protecție.
(4) Societățile specializate de pază si protecție pot avea unul sau mai multe dintre următoarele obiecte de activitate:
a) servicii de pază a obiectivelor, bunurilor si valorilor, precum si servicii de consultanță în domeniu;

b) servicii de pază a transporturilor de bunuri si valori, precum si servicii de consultanță în domeniu;

c) servicii de protecție personală specializată, denumită gardă de corp, si servicii de consultanță în domeniu.
(5) Prin servicii de pază se înțelege:
a) paza proprietății împotriva accesului neautorizat sau a ocupării abuzive;
b) paza proprietății împotriva furturilor, a distrugerilor, incendiilor, precum si a altor acțiuni producătoare de pagube materiale;
c) detectarea substanțelor, armelor, explozibililor sau a materialelor de orice natură care pot provoca o pagubă;
d) paza proprietății intelectuale;
e) paza mediului înconjurător;
f) furnizarea către autoritățile competente a informațiilor legate de incidentele apărute în timpul activității de pază.

(6) Prin servicii de pază a transporturilor de bunuri si valori se înțelege:

a) organizarea si asigurarea pazei transportului terestru, pe apă sau aerian al unor bunuri de importanță deosebită, valori sau al oricărui alt obiect pe care beneficiarul
serviciului îl denumeste astfel;
b) organizarea si asigurarea pazei transportului unor date si informații, indiferent de suportul pe care acestea se află si de modalitatea aleasă pentru transmitere;
c) organizarea si asigurarea, potrivit legislației în vigoare, a protejării mijloacelor de comunicații;
d) organizarea si asigurarea transportului pentru persoanele care solicită să fie transportate în condiții de maximă siguranță;
e) furnizarea către autoritățile competente a datelor despre incidentele apărute în timpul activității de transport.
(7) Prin serviciu de protecție specializată a persoanei - gardă de corp - se înțelege:
a) protejarea vieții si integrității corporale a persoanei aflate sub protecție;
b) protejarea persoanei aflate sub protecție împotriva hărțuirii, pedepsită de lege;
c) protejarea persoanei aflate sub protecție în timpul transportului;
d) furnizarea către autoritățile competente a informațiilor legate de incidentele apărute în timpul activității de protecție.
(8) Prin serviciu de consultanță se înțelege:
a) asistență cu privire la activitățile care fac obiectul prevederilor alin. (5) - (7);
b) întocmirea de analize, evaluări si rapoarte asupra riscurilor la adresa securității persoanei, proprietății sau mediului.
(9) Conducătorul societății specializate de pază si protecție trebuie să obțină avizul inspectoratului de poliție județean sau al Direcției generale de poliție a municipiului Bucuresti, după caz, în a cărei rază teritorială îsi are sediul societatea respectivă.

(10) Unitatea de poliție competentă poate acorda avizul persoanei prevăzute la alin. (9), care are cetățenie română sau cetățenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale Spațiului Economic European, a împlinit vârsta de 21 de ani, posedă pregătire corespunzătoare atribuțiilor ce îi revin, este cunoscută ca având o bună conduită cetățenească si nu a suferit condamnări pentru infracțiuni săvârsite cu intenție.

ART. 21
(1) Personalului din societățile specializate de pază si protecție îi este interzis să culeagă date si informații.
(2) În situația în care intră în posesia unor date si informații care vizează siguranța națională, personalul menționat la alin. (1) are obligația să informeze, de îndată, autoritățile competente cu atribuții în domeniul siguranței naționale.
ART. 22
(1) Conducătorii societăților specializate de pază si protecție sunt obligați să asigure respectarea prevederilor legale si a regulamentelor proprii în organizarea si funcționarea acestei forme de pază, în angajarea, pregătirea si controlul personalului, portul uniformei si al însemnelor distinctive, precum si în dotarea cu mijloace de intervenție si apărare individuală, conform legii.
(2) Plata serviciilor de pază si protecție prestate de către societățile specializate se face pe baza contractelor încheiate cu beneficiarii.
(3) Societățile specializate de pază si protecție au obligația de a păstra evidența contractelor în registre speciale.
(4) Societățile specializate de pază si protecție nu pot adopta însemne, uniforme, legitimații, accesorii de echipament sau denumiri identice, asemănătoare sau de natură să conducă la confuzii între acestea, precum si cu cele ale autorităților publice ori ale organismelor internaționale la care România este parte.
(5) Modelul echipamentului personalului de pază si protecție se stabileste prin hotărâre a Guvernului*) si se inscripționează cu denumirea si sigla societății, aprobate cu ocazia acordării licenței. Pe autovehiculele din dotarea societăților specializate se inscripționează numai denumirea, sigla, obiectul de activitate pentru care s-a emis licență de către poliție si numerele de telefon ale societății. Montarea si folosirea de mijloace de semnalizare luminoasă sau acustică pe autovehiculele societăților de pază si protecție sunt interzise.
(6) Societățile specializate de pază si protecție se pot asocia cu societăți sau firme străine de profil, cu respectarea prevederilor legii.

*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 935/2007 privind stabilirea modelului echipamentului pentru agenții de pază care îsi desfăsoară activitatea în cadrul societăților specializate de pază si protecție.

SECłIUNEA a 5-a
Garda de corp
ART. 23
(1) Garda de corp se asigură de către societățile specializate de pază si protecție care au primit licență în acest scop, numai prin personal special atestat.
(2) Persoanele fizice pot angaja gardă de corp numai pe bază de contract încheiat cu societățile specializate de pază si protecție prevăzute la alin. (1).
ART. 24
Personalul care execută serviciul de gardă de corp este obligat ca în activitățile desfăsurate să respecte legile în vigoare si să nu lezeze în vreun fel drepturile si libertățile cetățenilor.

CAP. 3
Paza transporturilor bunurilor si valorilor, precum si a transporturilor cu caracter special

ART. 25
(1) Paza transporturilor bunurilor si valorilor, constând în sume de bani, titluri de credite, cecuri sau alte înscrisuri de valoare, metale si pietre prețioase, se asigură cu mijloace de transport anume destinate si se realizează, după caz, cu jandarmi, personal propriu sau al unei societăți specializate de pază si protecție, înarmați cu arme de foc, în condițiile legii.

(2) Paza transporturilor produselor cu caracter special, care constau în: arme, muniții, tehnică de luptă, materii explozive, stupefiante, substanțe toxice, materiale nucleare sau alte materii radioactive ori alte materii sau substanțe periculoase, se efectuează cu mijloace de transport anume destinate si se asigură cu efective de jandarmi, cu excepția celor organizate si executate cu efective ale Ministerului Apărării Naționale.

(3) Paza transporturilor bunurilor si valorilor sau a produselor cu caracter special, aflate în tranzit pe teritoriul României, pe calea ferată ori rutieră, se asigură cu efective de jandarmi.

ART. 26
(1) Paza transporturilor de bunuri si valori sau a celor cu caracter special se organizează si se execută potrivit prevederilor planului de pază, întocmit de unitatea ale cărei bunuri sau valori se transportă împreună cu unitatea prestatoare, cu avizul poliției, care este obligatoriu si în cazul modificării acestuia. Acest aviz nu este necesar în cazul unităților la care paza transportului se asigură cu efective de jandarmi sau cu cele aparținând unor instituții cu atribuții în domeniul apărării si siguranței naționale.
(2) Prin planul de pază se stabilesc în principal: bunurile si valorile de transportat, condițiile de mediu adecvate naturii bunurilor si valorilor care se transportă, situația operativă, durata transportului, mijloacele de transport folosite, variantele de transport, dispozitivul de pază, consemnul general si particular pentru personalul implicat, dotarea cu mijloace tehnice si de autoapărare, modul de acțiune în diferite situații, potrivit reglementărilor legale în vigoare.
(3) De regulă, transporturile de bunuri sau valori ori transporturile produselor cu caracter special se efectuează pe timp de zi.
(4) Indiferent de natura transportului, paza acestuia se va asigura de cel puțin o persoană înarmată, în cadrul localității, si de minimum două, în afara acesteia.
(5) Efectivele necesare pazei transporturilor bunurilor si valorilor, precum si a celor speciale, prevăzute la art. 25, se stabilesc de comun acord, de către conducătorul unității care asigură efectivele de pază si cel al unității beneficiare, prin planul de pază si prin contract.
(6) Pentru efectivele care asigură paza transporturilor bunurilor si valorilor, inclusiv a celor cu caracter special prevăzute la art. 25 alin. (2), beneficiarii vor asigura, după caz, condiții corespunzătoare pentru executarea serviciului, astfel: a) compartiment de serviciu sau vagoane tip corp de gardă, pentru transportul pe calea ferată;
b) autovehicule blindate, semiblindate sau special amenajate, pentru transportul valorilor sau produselor speciale, precum si pentru echipajele care asigură paza acestora;
c) compartimente special amenajate sau rezervate, pentru transporturi navale sau aeriene.
(7) Bunurile si valorile prevăzute la art. 25 se asigură la o societate de asigurări de către beneficiarul contractului de transport ori de către transportator, după caz, potrivit înțelegerii dintre părți.

ART. 27
(1) Mijloacele auto destinate transportului bunurilor si valorilor sau celui cu caracter special, prevăzute la art. 25, se dotează cu dispozitive tehnice de pază, alarmare, monitorizare, localizare si supraveghere, destinate să asigure securitatea persoanelor însoțitoare, a bunurilor, a valorilor si produselor speciale transportate, si se echipează cu tehnică de comunicații radio pe frecvențele aprobate conform legii.
(2) În cazul transporturilor bunurilor si valorilor constând în valori stiințifice, tehnice, de cultură si artă sau al celor cu caracter special prevăzute la art. 25 alin. (2), conducătorul unității asigură cel puțin un echipaj de însoțire pentru paza si protecția bunurilor sau a valorilor respective.
(3) Transportatorii de bunuri sau valori au obligația monitorizării permanente a derulării transporturilor si sesizării de urgență a poliției în caz de pericol.
(4) Cerințele minime pe care trebuie să le îndeplinească mijloacele de transport prevăzute la art. 25 alin. (1) si (2), pentru protecția personalului însoțitor si a valorilor transportate, se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

CAP. 4
Sisteme tehnice de protecție si de alarmare împotriva efracției
SECłIUNEA 1
Mijloace de protecție si de alarmare împotriva efracției

ART. 28
(1) Conducătorii unităților care dețin bunuri, valori, suporturi de stocare a documentelor, a datelor si informațiilor cu caracter secret de stat sunt obligați să asigure paza, mijloacele mecano-fizice de protecție si sistemele de alarmare împotriva efracției în locurile de păstrare, depozitare si manipulare a acestora, precum si în locurile unde se desfăsoară activități care au un asemenea caracter.
(2) Proiectele sistemelor de alarmare se avizează de Direcția Generală de Poliție a Municipiului Bucuresti ori de inspectoratul de poliție județean pe raza căruia se află obiectivul, sub aspectul respectării cerințelor minime de securitate împotriva efracției.
(3) Elementele de protecție mecano-fizice încorporate imobilelor destinate păstrării, depozitării si manipulării bunurilor si valorilor de orice fel trebuie să fie rezistente la efracție, corespunzător gradului de siguranță impus de caracteristicile obiectivului păzit, în conformitate cu cerințele tehnice stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(4) În sensul prezentei legi, prin elemente de protecție mecano-fizice se înțelege: ziduri, plase, blindaje, case de fier, seifuri, dulapuri metalice, geamuri si folie de protecție, grilaje, usi si încuietori.
(5) În sensul prezentei legi, prin sistem de alarmare împotriva efracției se înțelege ansamblul de echipamente electronice care poate fi compus din centrală de comandă si semnalizare optică si acustică, detectoare, butoane si pedale de panică, control de acces si televiziune cu circuit închis cu posibilități de înregistrare si stocare a imaginilor si datelor, corespunzător gradului de siguranță impus de caracteristicile obiectivului păzit.
(6) Instalarea, modificarea, inclusiv punerea în funcțiune a sistemelor de alarmare împotriva efracției se avizează si se controlează potrivit prevederilor alin. (2).
(7) Proiectele sistemelor de alarmare împotriva efracției se întocmesc în mod obligatoriu pentru obiectivele care sunt supuse avizării poliției, iar elaborarea acestora se face cu respectarea cerințelor tehnice minime stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

ART. 29 *** Abrogat

ART. 30
În proiectele de execuție a construcțiilor destinate producerii, păstrării sau deținerii unor bunuri ori valori importante sau a lucrărilor de modernizare, modificare si transformare a acestora trebuie să se prevadă construirea sau introducerea mijloacelor de protecție mecano-fizice si instalarea sistemelor tehnice de pază si alarmare împotriva efracției.

ART. 31 *** Abrogat

ART. 32
Beneficiarii, conducătorii si personalul societăților specializate în domeniul sistemelor de alarmare si al mijloacelor de protecție mecano-fizice sunt obligați să păstreze confidențialitatea informațiilor referitoare la sistemele instalate sau avute în întreținere.
ART. 33
Clasificarea sistemelor de alarmare împotriva efracției se face în raport cu importanța bunurilor si a valorilor ce urmează a fi apărate si cu categoria de importanță a construcției de către societățile de asigurare.
SECłIUNEA a 2-a
Licențierea societăților specializate în sisteme de alarmare împotriva efracției

ART. 34
(1) Persoanele fizice sau juridice pot desfăsura activități de proiectare, instalare, modificare sau întreținere a componentelor sau sistemelor de alarmare împotriva efracției, numai pe baza licenței eliberate de Inspectoratul General al Poliției Române, prelungită la fiecare 3 ani, si cu avizul prealabil al Serviciului Român de Informații, eliberat în termen de 30 de zile.
(2) Persoanele fizice sau juridice prevăzute la alin. (1) sunt obligate ca, în termen de 15 zile, să comunice în scris unității de poliție competente orice modificare intervenită în structura si organizarea activității pentru care a fost eliberată licența.
(3) Conducătorii persoanelor juridice, personalul tehnic al acestora si persoanele fizice care desfăsoară activitățile prevăzute la alin. (1) se avizează de inspectoratele de poliție județene sau de Direcția Generală de Poliție a Municipiului Bucuresti pe raza cărora/căreia societatea îsi are sediul, respectiv persoana fizică, domiciliul.
(4) Persoanele licențiate sau autorizate într-unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European pot desfăsura activitățile prevăzute la alin. (1) si (3) după notificarea Inspectoratului General al Poliției Române.

ART. 35
(1) Societăților specializate în domeniul sistemelor de alarmare le sunt interzise culegerea de informații, înregistrările audio sau video care excedează obiectului de activitate pentru care li s-a acordat licență, precum si instalarea de echipamente disimulate care să le permită executarea acestor activități.
(2) Conducătorii societăților specializate în proiectarea, producerea, instalarea si întreținerea sistemelor de alarmare împotriva efracției sunt obligați să asigure respectarea prevederilor legale si a regulamentelor proprii de organizare si funcționare, aprobate cu ocazia acordării licenței.
(3) Societățile specializate în domeniul sistemelor de alarmare se pot asocia cu societăți sau firme de profil străine, cu respectarea dispozițiilor prezentei legi. SECłIUNEA a 3-a
Dispeceratele de monitorizare a sistemelor de alarmare
ART. 36
(1) Unitățile de jandarmi, Corpul gardienilor publici, societățile specializate de pază si protecție, precum si cele din domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracției pot înființa dispecerate de zonă care să monitorizeze si să transmită alarmele de la sistemele electronice conectate la echipajele de intervenție.
(2) Înființarea dispeceratelor de zonă, potrivit alin. (1), se face numai după avizarea regulamentului de organizare si funcționare de către Inspectoratul General al Poliției Române. Fac excepție unitățile de jandarmi, pentru dispeceratele proprii.
(3) Plata serviciilor de monitorizare prin dispecerat a sistemului de alarmare local se face pe baza contractelor încheiate cu beneficiarii acestora.
(4) Intervenția echipajelor mobile în cazul receptării semnalelor de alarmă de la abonații conectați se va realiza cu personal calificat din cadrul jandarmeriei, al corpurilor gardienilor publici ori al societăților specializate de pază si protecție.
(5) În situațiile în care intervenția este confirmată si forțele proprii sunt depăsite de amploarea evenimentelor, prin dispecerat se anunță unitatea de poliție competentă, în vederea prinderii infractorilor si a cercetării locului faptei. În celelalte cazuri, după prinderea infractorilor, acestia vor fi predați de îndată unităților de poliție competente teritorial.
(6) Menționarea în planul de pază a faptului că obiectivul este asigurat prin conectarea sistemului de alarmă la un dispecerat de monitorizare si transmitere a semnalelor de alarmă este obligatorie.
CAP. 5
Selecția, atestarea, angajarea, pregătirea si dotarea personalului de pază si gardă
de corp
SECłIUNEA 1
Selecția si angajarea personalului de pază si gardă de corp
ART. 37
Răspunderea pentru selecția, angajarea, nivelul pregătirii, echiparea si dotarea personalului de pază si gardă de corp revine angajatorului.
ART. 38
Personalul cu atribuții de pază se compune din: agenți de pază, portari, controlori de acces, supraveghetori, însoțitori de valori sau alte persoane stabilite de conducerea unității ori desemnate să asigure instruirea, controlul si coordonarea activității de pază.
ART. 39
Persoana care urmează să îndeplinească atribuții de pază sau protecție trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

a) să fie cetățean român sau cetățean al unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale Spațiului Economic European si să aibă vârsta de cel puțin 18 ani;
b) să fie apt medical pentru exercitarea funcției;
c) să nu aibă antecedente penale pentru infracțiuni săvârsite cu intenție;
d) să fie atestat profesional, potrivit prevederilor prezentei legi.

ART. 40
(1) Angajarea personalului cu atribuții de pază sau gardă de corp se face pe baza atestatului eliberat în condițiile prevăzute la art. 41 si a certificatului de cazier judiciar.
(2) Conducătorii unităților prevăzute la art. 2 alin. (1), care dețin secrete de stat sau care desfăsoară activități de interes strategic, sunt obligați să solicite si avizul Serviciului Român de Informații, pentru personalul angajat în vederea executării serviciului de pază.
(3) Conducătorii unităților prevăzute la art. 2 alin. (1) pot angaja pe durată determinată persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 39 lit. a) - c), dar nu mai mult de 3 luni si doar la prima angajare, cu scopul de a asigura perioada necesară pentru finalizarea procedurilor de angajare si de obținere a atestatului profesional.

SECłIUNEA a 2-a
Atestarea si pregătirea personalului de pază si gardă de corp

ART. 41
(1) Atestarea personalului pentru executarea activităților de pază a obiectivelor, bunurilor, valorilor si de gardă de corp se face de către Direcția Generală de Poliție a Municipiului Bucuresti sau, după caz, de inspectoratul de poliție județean în raza căruia persoana îsi are domiciliul sau resedința, după absolvirea cursurilor de calificare profesională de bază si promovarea examenului, pe baza documentelor care atestă îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 39 lit. a) - c).
(2) Atestatul eliberat potrivit alin. (1) acordă dreptul persoanei deținătoare de a practica ocupația de bază în domeniul reglementat de prezenta lege.
(3) Ocupațiile care fac obiectul activităților de pază, tipul de formare profesională necesar pentru practicarea acestor ocupații si modelul atestatului se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(4) Pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European, atestatul se poate elibera pe baza documentelor doveditoare, eliberate de autoritățile competente din statul de origine sau de proveniență, persoanelor care cunosc limba română, scris si vorbit.
(5) Sunt exceptate de la obligația obținerii certificatului de absolvire a cursului de calificare profesională persoanele care dețin un certificat de competențe profesionale, dobândit potrivit legii, si care fac dovada că au avut calitatea de polițist sau cadru militar ori au avut, pentru o perioadă de cel puțin un an, calitatea de soldat sau gradat voluntar.

ART. 41^1
(1) Formarea profesională a personalului pentru executarea activităților de pază a obiectivelor, bunurilor, valorilor si de gardă de corp se realizează prin furnizori de formare profesională din sectorul public sau privat, autorizați în condițiile legii.
(2) Furnizorul de formare profesională are obligația de a aproba înscrierea la cursurile de calificare profesională doar a persoanelor care fac dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 39 lit. a) - c).
(3) Examenul de absolvire a cursurilor de calificare profesională se susține în fața unei comisii constituite potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, republicată, cu modificările si completările ulterioare. Din comisie trebuie să facă parte si un reprezentant al Direcției Generale de Poliție a Municipiului Bucuresti sau, după caz, al inspectoratului de poliție județean în raza căruia furnizorul de formare profesională îsi are sediul.
(4) Tematica programelor de formare profesională se stabileste prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

SECłIUNEA a 3-a
Dotarea personalului de pază
ART. 42
Angajatorii sunt obligați să doteze personalul de pază si gardă de corp cu uniformă, însemne distinctive si, după caz, echipament de protecție, pe care acesta le poartă numai în timpul executării serviciului.
ART. 43
Personalul de pază sau gardă de corp are obligația de a purta în timpul serviciului un ecuson de identificare cu numele si prenumele, precum si cu denumirea unității la care este angajat.
ART. 44
(1) Uniforma si însemnele se stabilesc de către angajator. Aceasta va fi inscripționată numai cu denumirea si sigla societății angajatoare.
(2) Este interzis societăților private de pază să adopte însemne, uniforme, accesorii sau denumiri similare ori asemănătoare cu cele ale autorităților publice.
Societăților private de pază li se interzice si folosirea de cagule, măsti pentru protecția feței si cătuse metalice.
ART. 45
(1) În raport cu importanța si natura obiectivelor, bunurilor si valorilor păzite, cu avizul poliției sau al jandarmeriei, după caz, personalul de pază sau gardă de corp poate fi dotat cu arme de foc, bastoane de cauciuc sau tomfe, pulverizatoare iritantlacrimogene de capacitate mică si alte mijloace de apărare, autorizate prin lege.

(2) Dotarea cu arme de foc a personalului de pază sau gardă de corp se face numai după avizarea, după caz, de către poliție sau jandarmerie a planului de pază/protecție a obiectivului/persoanei ori a transportului de bunuri si valori speciale sau a produselor cu caracter special.

ART. 46
(1) Armamentul si muniția se asigură prin închiriere, contra cost, de către unitatea de poliție sau jandarmi competentă teritorial.
(2) Cel puțin semestrial, sub supravegherea unităților de poliție sau jandarmi competente teritorial, se vor organiza trageri de antrenament cu personalul de pază si gardă de corp dotat cu arme de foc.
(3) Contravaloarea muniției consumate se suportă de angajator.
CAP. 6
Atribuțiile personalului de pază si gardă de corp
SECłIUNEA 1
Atribuțiile personalului de pază
ART. 47
Personalul de pază este obligat să cunoască si să respecte îndatoririle ce-i revin, fiind direct răspunzător pentru paza si integritatea obiectivelor, bunurilor si valorilor încredințate.
ART. 48*)
În timpul serviciului, personalul de pază este obligat:
a) să cunoască locurile si punctele vulnerabile din perimetrul obiectivului, pentru a preveni producerea oricăror fapte de natură să aducă prejudicii unităților păzite;
b) să păzească obiectivul, bunurile si valorile nominalizate în planul de pază si să asigure integritatea acestora;
c) să permită accesul în obiectiv numai în conformitate cu reglementările legale si cu dispozițiile interne;
d) să oprească si să legitimeze persoanele despre care există date sau indicii că au săvârsit infracțiuni sau alte fapte ilicite în obiectivul păzit, pe cele care încalcă normele interne stabilite prin regulamentele proprii, iar în cazul infracțiunilor flagrante, să oprească si să predea poliției pe făptuitor, bunurile sau valorile care fac obiectul infracțiunii sau al altor fapte ilicite, luând măsuri pentru conservarea ori paza lor, întocmind totodată un proces-verbal pentru luarea acestor măsuri;
e) să încunostințeze de îndată seful său ierarhic si conducerea unității beneficiare despre producerea oricărui eveniment în timpul executării serviciului si despre măsurile luate;
f) în caz de avarii produse la instalații, conducte sau rezervoare de apă, combustibili ori de substanțe chimice, la rețelele electrice sau telefonice si în orice alte împrejurări care sunt de natură să producă pagube, să aducă de îndată la cunostință celor în drept asemenea evenimente si să ia primele măsuri pentru limitarea consecințelor evenimentului;
g) în caz de incendii, să ia imediat măsuri de stingere si de salvare a persoanelor, a bunurilor si a valorilor, să sesizeze pompierii si să anunțe conducerea unității si poliția;
h) să ia primele măsuri pentru salvarea persoanelor si de evacuare a bunurilor si a valorilor în caz de dezastre;
i) să sesizeze poliția în legătură cu orice faptă de natură a prejudicia patrimoniul unității si să-si dea concursul pentru îndeplinirea misiunilor ce revin poliției pentru prinderea infractorilor;
j) să păstreze secretul de stat si cel de serviciu, dacă, prin natura atribuțiilor, are acces la asemenea date si informații;
k) să poarte numai în timpul serviciului mijloacele de apărare, de protecție si armamentul cu care este dotat si să facă uz de armă numai în cazurile si în condițiile prevăzute de lege;
l) să poarte uniforma si însemnele distinctive numai în timpul serviciului, cu excepția locurilor de muncă unde se impune o altă ținută;
m) să nu se prezinte la serviciu sub influența băuturilor alcoolice si nici să nu consume astfel de băuturi în timpul serviciului;
n) să nu absenteze fără motive temeinice si fără să anunțe în prealabil conducerea unității despre aceasta;
o) să execute întocmai dispozițiile sefilor ierarhici, cu excepția celor vădit nelegale, si să fie respectuos în raporturile de serviciu;
p) să execute, în raport de specificul obiectivului, bunurile sau valorile păzite, precum si orice alte sarcini care i-au fost încredințate, potrivit planului de pază;
q) să respecte consemnul general si particular al postului.

*) Conform art. 65 pct. 1 si art. 104 din Legea nr. 255/2013 (), începând cu data de 1 februarie 2014 (data intrării în vigoare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală), la articolul 48, literele d) si i) vor avea următorul cuprins:

"d) să oprească si să legitimeze persoanele despre care există date sau indicii că au săvârsit infracțiuni ori alte fapte ilicite în obiectivul păzit, pe cele care încalcă normele interne stabilite prin regulamentele proprii, iar în cazul infracțiunilor flagrante, să prindă si să prezinte poliției pe făptuitor, să oprească si să predea poliției bunurile ori valorile care fac obiectul infracțiunii sau al altor fapte ilicite, luând măsuri pentru conservarea ori paza lor, întocmind totodată un proces-verbal pentru luarea acestor măsuri. Procesul-verbal astfel întocmit constituie act de sesizare a organelor de urmărire penală;
..........................................................................
i) să sesizeze poliția în legătură cu orice faptă de natură a prejudicia patrimoniul unității si să-si dea concursul ori de câte ori este solicitat de către organele de urmărire penală sau de organele de poliție."

ART. 49
Seful formației de pază, pe lângă obligațiile prevăzute la art. 48, are si următoarele atribuții:
a) să organizeze, să conducă si să controleze activitatea de pază, precum si modul de executare a serviciului de către personalul din subordine;
b) să informeze de îndată conducerea unității si poliția despre evenimentele produse pe timpul activității de pază si să țină evidența acestora;
c) să propună conducerii unității măsuri pentru perfecționarea activității de pază;
d) să țină evidența armamentului si a muniției din dotarea personalului de pază, să asigure păstrarea, întreținerea, depozitarea si folosirea acestora, potrivit legii;
e) să execute programul de pregătire profesională specifică a personalului de pază din subordine.
SECłIUNEA a 2-a
Atribuțiile gărzii de corp
ART. 50*)
(1) În timpul serviciului, personalul care execută garda de corp are, pe lângă obligațiile prevăzute la art. 48 lit. d) si j) - o), si următoarele obligații specifice:
a) să apere persoana căreia îi asigură garda de corp împotriva unor atacuri care pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea sau bunurile acesteia;
b) să ia primele măsuri pentru salvarea persoanei beneficiare de gardă de corp, când aceasta a fost rănită;
c) să nu execute, la cererea beneficiarului de gardă de corp, activități care depăsesc limita atribuțiilor sale legale;
d) să anunțe unitatea de poliție de îndată ce intră în posesia unor date sau informații despre iminenta pregătire sau săvârsire a unor infracțiuni;
e) să oprească si să imobilizeze, în funcție de posibilități, persoanele care au săvârsit fapte de natură a pune în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea sau bunurile persoanei căreia îi asigură protecția si să le predea de îndată la cea mai apropiată unitate de poliție, fără a-si abandona atribuțiile de gardă de corp;
f) să participe, la cererea autorităților statului, la îndeplinirea misiunilor ce revin acestora pentru prinderea infractorilor, fără a încălca obligațiile față de persoana pe care o are în pază;
g) să coopereze cu autoritățile statului care au atribuții în domeniul apărării, ordinii publice si siguranței naționale.
(2) Personalului prevăzut la alin. (1) îi este interzis portul armamentului în sediile instituțiilor publice.

*) Conform art. 65 pct. 2 si art. 104 din Legea nr. 255/2013 (), începând cu data de 1 februarie 2014 (data intrării în vigoare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală), la articolul 50 alineatul (1), litera e) va avea următorul cuprins:

"e) să oprească si să imobilizeze, în funcție de posibilități, persoanele care au săvârsit fapte de natură a pune în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea sau bunurile persoanei căreia îi asigură protecția si să sesizeze de îndată cea mai apropiată unitate de poliție."

ART. 51
Modul de acțiune al personalului care execută serviciul de gardă de corp se stabileste prin planul de protecție întocmit de societatea specializată de pază, avizat de unitatea de poliție competentă teritorial.
CAP. 7
Obligațiile conducătorilor de unități
ART. 52
Conducătorii unităților prevăzute la art. 2 alin. (1), în care funcționează sisteme de pază, au următoarele obligații:
a) răspund de organizarea si funcționarea pazei unităților, bunurilor si valorilor pe care le dețin, cu orice titlu;
b) analizează temeinic nevoile stricte de pază si stabilesc efectivele necesare, în raport cu natura, importanța, mărimea si vulnerabilitatea unităților respective, cu specificul producției si cu locul de dispunere a acestora; în obiectivele în care paza se execută cu efective de jandarmi, analiza si stabilirea măsurilor se realizează împreună cu comandantul unității de jandarmi care a aprobat planul de pază;
c) asigură, pentru executarea serviciului de pază, selecționarea persoanelor cu profil moral corespunzător, cu aptitudini fizice si profesionale necesare acestei activități;
d) iau măsuri de instruire specifică a personalului de pază si controlează modul în care acesta îsi execută atribuțiile de serviciu;
e) asigură executarea amenajărilor si a instalațiilor necesare desfăsurării serviciului de pază, precum si introducerea, întreținerea si menținerea în stare de funcționare a sistemelor tehnice de legătură, de pază si de alarmă împotriva efracției;
f) asigură echiparea personalului de pază cu uniformă si însemne distinctive, în condițiile legii;
g) asigură corp de gardă sau încăpere de serviciu pentru efectivele de jandarmi, gardieni publici ori cele ale societăților specializate destinate serviciului de pază si fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare a acestuia;
h) încheie contracte de prestări de servicii în domeniul pazei, gărzii de corp, pentru instalarea sistemelor de alarmă împotriva efracției, numai cu societățile sau persoanele ori prin corpurile gardienilor publici cărora li s-a acordat licența, după caz, de către Inspectoratul General al Poliției Române;
i) asigură spațiile si amenajările necesare păstrării în deplină siguranță a armamentului si a muniției destinate serviciului de pază;
j) stabilesc reguli privind accesul si circulația în interiorul obiectivului păzit;
k) stabilesc responsabilități pentru sefii compartimentelor de muncă, în ceea ce priveste paza si siguranța utilajelor si instalațiilor.
ART. 53
Îndeplinirea obligațiilor prevăzute la art. 52 se realizează, după caz, cu sprijinul de specialitate al unităților de poliție sau jandarmi competente teritorial.
CAP. 8
Obligațiile Ministerului de Interne
ART. 54
Ministerul de Interne asigură, prin structurile de specialitate, coordonarea, îndrumarea si controlul activităților de pază si protecție pe teritoriul României.
ART. 55
În scopul asigurării pazei si a siguranței obiectivelor, bunurilor si valorilor, Poliției Române îi revin următoarele atribuții principale:

a) avizează planurile de pază ale unităților la care paza nu este asigurată cu efective de jandarmi si stabileste, după caz, necesitatea dotării personalului implicat cu armament si muniție aferentă, în condițiile existenței documentelor care atestă dreptul de proprietate sau, după caz, dreptul de folosință asupra obiectivului;
b) acordă sprijin de specialitate în organizarea pazei la aceste unități în pregătirea personalului de pază si urmăreste executarea întocmai a măsurilor stabilite prin planul de pază;
c) eliberează licențe de funcționare societăților specializate de pază si emite avizul pentru conducătorii acestora, în condițiile legii;
d) eliberează atestate pentru încadrarea personalului de pază sau retrage atestatul acordat, când nu mai sunt îndeplinite condițiile legale care au stat la baza eliberării acestuia;

e) *** Abrogată

f) avizează, după caz, planurile tematice de pregătire a personalului de pază si gardă de corp;

g) *** Abrogată

h) avizează proiectele sistemelor tehnice de alarmare contra efracției, propuse a se instala în unitățile prevăzute la art. 2 alin. (1);
i) îndrumă si supraveghează, după caz, executarea sedințelor de tragere cu armamentul din dotare al personalului de pază si gardă de corp;
j) acordă asistență în organizarea activității de pază si gardă de corp si asigură, în mod gratuit, armamentul necesar în vederea dotării personalului instituțiilor publice autorizate prin lege de înființare, organizare si funcționare să dețină si să folosească arme de foc si muniții, cu excepția celor din sistemul de apărare, ordine publică si siguranță națională;
k) asigură, prin închiriere, contra cost, în limita disponibilului, armamentul necesar dotării personalului de pază pentru celelalte unități;
l) controlează modul în care se respectă dispozițiile legale cu privire la paza obiectivelor, a bunurilor si a valorilor, precum si a celor privind garda de corp si stabileste măsurile ce urmează să fie luate;
m) avizează regulamentele de organizare si funcționare a dispeceratelor de zonă care monitorizează sisteme de alarmă;
n) eliberează licențe de funcționare societăților specializate în activități de proiectare, producere, instalare si întreținere a sistemelor de alarmă împotriva efracției sau a componentelor acestora si de monitorizare a alarmelor în obiective sau retrage licența acestora, în condițiile legii;
o) avizează conducătorii si personalul tehnic al societăților specializate sau retrage acest aviz când nu mai sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege;
p) avizează personalul de pază si gardă de corp pentru portarmă;
q) controlează si îndrumă activitatea societăților specializate;
r) ține evidența licențelor, atestatelor si a avizelor acordate, precum si a celor retrase si furnizează, la cererea beneficiarilor serviciilor de pază si protecție, date în acest sens.
ART. 56
În scopul asigurării pazei si siguranței obiectivelor, bunurilor si valorilor, Jandarmeriei Române îi revin următoarele atribuții principale:

a) asigură paza cu efective de jandarmi a obiectivelor, bunurilor si valorilor, precum si a transportului produselor cu caracter special, stabilite prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin ordin al ministrului administrației si internelor, în condițiile prezentei legi;
b) avizează planurile de pază la unitățile la care paza este asigurată cu efective de jandarmi si stabileste, după caz, necesitatea dotării personalului implicat cu armament si muniție aferentă;
c) acordă sprijin de specialitate în organizarea pazei obiectivelor, bunurilor si valorilor în pregătirea personalului de pază, asigură în mod gratuit armamentul necesar, în vederea dotării personalului de pază, si urmăreste executarea întocmai a măsurilor stabilite prin planul de pază a instituțiilor publice autorizate;
d) asigură, prin închiriere, contra cost, în limita disponibilului, armamentul necesar dotării personalului de pază pentru celelalte unități;
e) organizează cursuri de calificare, în condițiile legii;
f) îndrumă si supraveghează, după caz, executarea sedințelor de tragere cu armamentul din dotare al personalului de pază numai pentru unitățile unde funcționează pază mixtă cu jandarmi.
CAP. 9
Răspunderi si sancțiuni
ART. 57
Nerespectarea dispozițiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea civilă, materială, disciplinară, contravențională sau penală.
ART. 58*)
Desfăsurarea de activități de pază sau protecție, de proiectare, producere, instalare si întreținere a sistemelor de alarmă împotriva efracției sau a componentelor acestora fără atestat sau fără licența de funcționare prevăzută de lege constituie infracțiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

*) Conform art. 137 pct. 1 si art. 247 din Legea nr. 187/2012 (), începând cu data de 1 februarie 2014 (data intrării în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal), articolul 58 va avea următorul cuprins:

"ART. 58
Desfăsurarea în scop comercial de activități de pază sau protecție, de proiectare, producere, instalare si întreținere a sistemelor de alarmă împotriva efracției sau a componentelor acestora fără atestat ori fără licența de funcționare prevăzută de lege constituie infracțiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă."

ART. 59*)
Implicarea conducătorilor unităților cu pază proprie, ai societăților specializate de pază si protecție, a personalului propriu în: desfăsurarea de acțiuni de forță, executări silite, recuperări de debite, conflicte de muncă ori de opunere la desfăsurarea acțiunilor de restabilire a ordinii de drept de către autoritățile publice competente, precum si nerespectarea dispozițiilor art. 21 se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă.

*) Conform art. 137 pct. 2 si art. 247 din Legea nr. 187/2012 (), începând cu data de 1 februarie 2014 (data intrării în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal), articolul 59 va avea următorul cuprins:

"ART. 59
Implicarea conducătorilor unităților cu pază proprie sau a personalului societăților specializate de pază si protecție în desfăsurarea de acțiuni de forță, executări silite, recuperări de debite, conflicte de muncă ori de opunere la desfăsurarea acțiunilor de restabilire a ordinii de drept de către autoritățile publice competente, precum si nerespectarea dispozițiilor art. 21 se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă."

ART. 60
Constituie contravenții la prezenta lege următoarele fapte:
a) neluarea măsurilor de organizare si funcționare a pazei, prevăzute la art. 3 alin. (1) si (3), art. 5 alin. (1), art. 17 alin. (1) si la art. 18 alin. (2) si (3);
b) neluarea măsurilor prevăzute la art. 25 si la art. 27 alin. (1) - (3);
c) neîntocmirea planului de pază, conform art. 5 alin. (3), sau a celui de transport de bunuri ori valori, conform art. 26 alin. (1), si neîndeplinirea sarcinilor prevăzute în acestea ori a măsurilor stabilite de unitatea de jandarmi;
d) încadrarea sau menținerea în funcție a personalului de pază de orice fel, cu încălcarea dispozițiilor art. 20 alin. (10), art. 22 alin. (1) si (4) si ale art. 39;
e) încălcarea de către personalul de pază ori gardă de corp a obligațiilor prevăzute la art. 48 - 51;
f) neîndeplinirea de către conducătorii unităților a obligațiilor prevăzute la art. 52;
g) nerespectarea prevederilor art. 24, art. 34 alin. (2), art. 40, art. 41^1 alin. (2) si art. 42;
h) instalarea de sisteme tehnice de alarmă împotriva efracției sau de componente ale acestora, cu încălcarea prevederilor art. 28 alin. (6) si (7), precum si nerespectarea prevederilor art. 30;
i) refuzul de a asigura accesul reprezentanților autorităților publice aflați în exercițiul funcțiunii, al personalului poliției sau al jandarmeriei, special desemnat pentru exercitarea atribuțiilor legale de control, pentru luarea măsurilor de prevenire în obiectivele păzite sau asistate prin mijloace tehnice antiefracție si în organizarea activității de gardă de corp;
j) depăsirea limitelor obiectului de activitate al societății specializate sau al corpurilor gardienilor publici;
k) refuzul de a furniza datele, informațiile sau documentele solicitate de către reprezentanții autorităților publice competente, potrivit legii, aflați în exercițiul funcțiunii;
l) executarea, în fapt, a atribuțiilor de organizare si funcționare a activității societăților specializate de către persoane care au suferit condamnări pentru infracțiuni săvârsite cu intenție;
m) nerespectarea condițiilor care au stat la baza eliberării licenței de funcționare.
ART. 61
(1) Contravențiile prevăzute la art. 60 se sancționează după cum urmează:

a) cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, contravențiile prevăzute la lit. g) - m);
b) cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, contravențiile prevăzute la lit. a) - d) si f);
c) cu amendă de la 100 lei la 300 lei, contravenția prevăzută la lit. e).
(2) Sancțiunea amenzii poate fi aplicată si persoanei juridice.

ART. 62
(1) Licența de funcționare se anulează în următoarele cazuri:
a) la săvârsirea uneia dintre contravențiile prevăzute la art. 60 lit. i) - k), dacă făptuitorul are calitatea de conducător al societății care are ca obiect de activitate paza si/sau protecția, precum si a contravențiilor prevăzute la art. 60 lit. l) si m);
b) la repetarea, în interval de un an, a faptelor care atrag măsura su